| Share on Facebook |
Angina pectorală reprezintă o durere la nivelul toracelui, în dreptul inimii, provocată de o circulaţie deficitară a sângelui prin vasele coronare (care irigă inima) datorită subţierii acestora prin depunerea de plăci de aterom (ateroscleroza). Astfel, deoarece sângele nu mai ajunge în cantitate suficientă la inimă, nici aportul de oxigen şi de substanţe nutritive necesare inimii nu mai este cel satisfăcător.
Angina stabilă (sau de efort) şi angina instabilă
Există mai multe tipuri de angină pectorală. Primul tip este angina clasică, numită angină stabilă, în care durerea este determinată de un anumit efort pe care pacientul îl face (urcatul scărilor, alergatul după autobuz sau altele) şi dispare la repaus.
Al doilea tip este angina instabilă, care reprezintă o stare evolutivă mai gravă a bolii şi în care durerea poate apărea şi în repaus sau chiar în somn, fără a putea fi prevăzută dinainte. Acest tip de angină este un semn al unei afectări cardiace severe, care poate duce la un infarct.
Cum să recunoaşteţi durerea anginoasă
Durerea anginoasă este localizată în prima fază la mijlocul toracelui, deseori extinzându-se către mâna stângă, către gât sau către abdomen. Ea este asemănată cu senzaţia unei constricţii toracice puternice, fiind descrisă deseori prin sintagma “gheară în piept”.
Un lucru foarte important de ştiut este că durerea anginoasă poate fi de multe ori confundată cu o indigestie din cauza asocierii cu senzaţia de arsură în piept, în spatele osului stern. De aceea este important să recunoaşteţi când durerea este provocată de angină, pentru a şti imediat ce tratament să urmaţi.
Revenind la descrierea durerii anginoase, aceasta apare la efort şi dispare la repaus (în cazul anginei stabile). Ea durează cel mult 5 minute, în cazul în care durează mai mult (ore întregi) putând fi vorba de un infarct miocardic.
Alte simptome care mai pot însoţi durerea de angină sunt tulburări de vedere, anxietate, transpiraţii reci sau o stare de oboseală.
Care sunt cauzele declanşării crizelor de angină ?
În cazul anginei stabile durerea poate fi provocată, aşa cum am spus şi mai sus, de un efort, aceasta fiind principalul factor care declanşează crizele dureroase. Pot exista însă şi alte cauze declanşatoare cum ar fi expunerea la frig, o masă bogată, efortul din timpul unui act sexual sau o emoţie puternică. Şi unele medicamente pot provoca o criză anginoasă, unele chiar banale, cum ar fi cele care se iau în cazul înfundării nasului.
Probabilitatea apariţiei anginei creşte în cazul coexistenţei următorilor factori: membrii din familie care au avut boli cardiace, fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială şi colesterolul crescut.
Tratamentul şi profilaxia
Dacă vă ştiţi că sunteţi predispuşi la crize anginoase trebuie să urmaţi câteva reguli care vă vor ajuta să fiţi ferit de această problemă.
- În primul rând evitaţi eforturile prea mari, nu alergaţi pe stradă, folosiţi liftul dacă vreţi să urcaţi sau, dacă acesta nu există, fceţi opriri dese între etaje.
- Ca regim de viaţă nu fumaţi (deoarece nicotina poate declanşa o criză anginoasă) şi consumaţi mese mici, nu prea copioase, cu un regim hipotoxic, cu sare puţină şi sărac în condimente. Se recomandă ca baza regimului să fie cea lacto-vegetariană, cu multe sucuri de legume şi fructe.
- Odihniţi-vă după ce mâncaţi deoarece organismul depune un efort pentru a digera mâncarea şi va lua sânge de la inimă către organele digestive, rezultatul putând fi o criză dureroasă.
- Evită frigul, acesta numărându-se printre factorii ce pot declanşa durerea.
- Încetaţi administrarea de pilule anticoncepţionale deoarece estrogenul continut de ele creşte riscul coagulării sângelui, agravându-se astfel problema cardiacă.
- Dacă aveţi o criză opriţi imediat orice efort, relaxaţi-vă şi luaţi imediat medicamentul pe care medicul vi l-a prescris, de regulă fiind vorba despre nitroglicerină. Dacă criza a apărut noaptea corectaţi poziţiei corpului ţinând capul sau a toracele mai ridicat pentru că inima va face astfel un efort mai mic atunci când pompează sângele.
- Ca tratament naturist se recomandă folosirea aceloraşi plante care ajută bolnavii cu ateroscleroză, aceasta fiind cea care duce la subţierea vaselor sangvine, la înrăutăţirea circulaţiei şi la apariţia anginei pectorale. Datorită faptului că am descris pe larg aceste remedii în numărul 7 a revistei noastre, la paginile 16 şi 17, vă recomandăm să urmaţi recomandările ce au fost descrise în acel articol.
- În plus faţă de acele indicaţii se mai recomandă infuziile din coada-şoricelului (se beau 3-4 ceşti pe zi, timp de 14 zile) şi extractul rece din vâsc (3 ceşcuţe pe zi).
- Puteţi face ceaiuri din 1 lingură de amestec din 50 g flori de tei, 10 g flori de păducel, 10 g flori de soc, 10 g fructe de fenicul şi 20 g rădăcină de valeriană la 1 cană de apă. Se beau 1-3 căni pe zi.
- În criza de angină luaţi tinctură de valeriană, între 10 picături şi 1 linguriţă.
| Share on Facebook |
