| Share on Facebook |
Gastrita sau inflamaţia mucoasei gastrice este o afecţiune frecventă, destul de tenace şi supărătoare, care poate influenţa în mod negativ starea psihică a bolnavului. Gastrita acută este cea mai răspândită formă de gastrită. Ea se caracterizează prin leziuni ale mucoasei gastrice care apar în urma consumului exagerat de alcool, mâncăruri copioase, foarte condimentate sau cu multe grăsimi.
Gastrita acută poate evolua rapid spre vindecare dacă tratamentul adecvat este început la timp, iar cauzele care duc la apariţia afecţiunii sunt îndepărtate. În caz contrar boala se poate croniciza, ducând la apariţia gastritei cronice şi a unor complicaţii severe.
Simptomele în gastrita acută:
Gastrita acută se manifestă în general printr-o senzaţie de arsură sau durere în partea superioară a abdomenului (în epigastru), care se declanşează la scurt timp după masă. Aceste dureri sau senzaţii neplăcute sunt accentuate de mesele bogate, de alimentele acre sau grase, de prăjeli, cafea sau alcool. Durerile sunt însoţite de un gust rău în gură, de greţuri, ameţeli şi vărsături. Vărsăturile pot fi la început cu conţinut alimentar, apoi ele pot conţine bilă.
Bolnavul cu gastrită acută este palid, are stomacul dureros la palpare şi este caracterizat de o stare generală de indispoziţie şi de inapetenţă (pacientul nu are poftă de mâncare, iar uneori prezintă chiar şi repulsie faţă de hrană). Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar uneori pot surveni diareea sau constipaţia.
Cauzele în gastrita acută:
Pe lângă cauzele alimentare enunţate anterior, unul din factorii frecvenţi ce pot duce la apariţia gastritei este ingestia de medicamente cum ar fi aspirina, analgezicele sau antiinflamatoarele steroidiene şi nesteroidiene. Stresul cotidian accentuează apariţia unui stomac sensibil. De asemenea, un factor declanşator al gastritei este infecţia cu Helicobacter Pylori, care se poate asocia cu o creştere tranzitorie a secreţiei de acid gastric, urmată de scăderea secreţiei de acid clorhidric.
Alteori, gastrita acută poate fi secundară unor intervenţii chirurgicale, traumatisme sau arsuri (aşa-numita gastrită de stes) sau poate fi provocată de refluxul bilei din duoden în stomac (în acest caz fiind vorba despre gastrita de reflux biliar).
Tratamente naturiste în gastrita acută:
Primul pas în vindecarea gastritei acute este tratamentul igieno-dietetic. În acest sens nu există o recomandare precisă şi uniformă pentru toţi pacienţii, deoarece alimentele acceptate de stomacul afectat pot diferi de la un pacient la altul. De aceea se recomandă să consumaţi cu predilecţie alimentele care ştiţi că vă fac bine la stomac. De regulă, cel mai bine sunt tolerate laptele, mămăliga, făinoasele uscate (pâine prăjită, covrigi, sticksuri cu puţină sare), brânza de vaci, iaurtul cu bifidus, piureurile de cartofi, supele de legume pasate (morcov, pătrunjel, ţelină, cartof) sau orezul fiert simplu.
În paralel cu regimul alimentar medicul specialist vă poate recomanda şi câteva remedii naturale:
- Cuticula de pipota de pui este un substituent polienzimatic extrem de indicat în prevenirea şi reglarea tulburărilor digestive (hipersecreţie acidă, inflamaţia mucoasei gastrice). Se administrează o linguriţă de pulbere de 3 ori pe zi.
- Coriandrul posedă o acţiune complexă asupra sănătăţii stomacului datorată conţinutului bogat în 6 tipuri de acizi, 11 uleiuri esenţiale, minerale şi vitamine. Asupra sistemului digestiv coriandrul are proprietăţi antibacteriene, antiinflamatorii şi antiseptice. Se recomandă 1-2 căni de infuzie din fructe de coriandru după mesele principale.
- Extractul de muguri de arin negru are proprietăţi antiinflamatorii asupra mucoasei tubului digestiv. Se administrează 2 ml de 3 ori pe zi.
- Extractul de muguri de smochin restabileşte echilibrul neurovegetativ, favorizează cicatrizarea mucoasei de la nivelul tractului gastrointestinal, îmbunătăţeşte motilitatea digestivă şi reglează secreţia gastrică. Acest remediu se poate administra singur în doză de 2 ml de 3 ori pe zi sau în combinaţie cu extractul de muguri de coacăz negru (care are proprietăţi antiinflamatorii cortizon-like) sau cu extractul de muguri de tei argintiu (care este un sedativ uşor ce acţionează asupra sistemului neurovegetativ). În acest caz, vă propunem următoarea schemă de tratament: dimineaţă 2 ml extract de muguri de smochin, la prânz 2 ml extract de muguri de coacăz negru şi seara 2 ml extract de muguri de tei argintiu.
- Rădăcina de obligeană acţionează asupra stomacului ca un stimulent al secreţiilor gastrice. Ea permite formarea pepsinei, o enzimă secretată de mucoasa gastrică, care are rol în digestie şi este activată de acidul clorhidric. Astfel, obligeana stimulează digestia şi reglează cantitatea de acid de la nivelul stomacului, asigurând şi o funcţionare bună a veziculei biliare. În tratarea gastritei se recomandă maceratul de obligeană, câte 1-2 înghiţituri înainte şi după fiecare masă principală a zilei. Acest macerat se prepară din 1-2 linguriţe de rădăcini mărunţite, puse la macerat o noapte. Între mese se mai recomandă şi un ceai preparat dintr-o lingură de rădăcini bine mărunţite şi fierte la foc mic timp de 5 minute în 250 ml apă.
- Pulberea de lemn dulce se administrează în doze de 1/2 linguriţă de 3 ori pe zi.
- Seminţele de mărar sunt un excelent tonic al aparatului dogestiv. Folosiţi o infuzie din 15 g de seminţe uscate la 1 litru de apă clocotită. Lăsaţi vasul acoperit timp de un sfert de oră, apoi beţi o ceaşcă după fiecare masă.
| Share on Facebook |
