| Share on Facebook |
Inflamaţia membranei transparente a ochiului
O dată cu utilizarea din ce în ce mai frecventă a televizorului şi calculatorului, numărul afecţiunilor oftalmologice este într-o creştere alarmantă, la vârste din ce în ce mai fragede. Aţi remarcat vreodată că, atunci când staţi în faţa monitorului, clipiţi mult mai rar, iar ochii vi se înroşesc şi vă ustură?! Haideţi să vedem în continuare care sunt modificările ce apar la nivelul ochilor!
Ce este keratita? Simptomele bolii.
Keratita reprezintă inflamaţia corneei, adică a membranei transparente ce acoperă ochiul în partea lui anterioară. În mod normal, prin clipire această membrană este umectată (umidifiată). În lipsa clipirii, însă, din cauza scăderii secreţiilor lacrimale, corneea se usucă, se irită, se inflamează şi se înroşeşte, motiv pentru care acestă afecţiune mai este cunoscută şi sub denumirea de "sindromul ochilor uscaţi". Astfel, pacienţii cu keratită acuză frecvent usturimi ale ochilor, senzaţia de uscăciune şi mâncărime a globilor oculari, arsuri sau senzaţia de nisip sau de corp străin în ochi. În plus, bolnavii prezintă des vederea înceţoşată care conduce la dificultatea la citit, la fotofobie şi la apariţia durerilor de cap specifice afecţiunilor oftalmologice necorectate. Dimineaţa se constată faptul că pleoapele sunt lipite, iar deschiderea ochilor se realizează dificil, cu durere sau discomfort. Nu în ultimul rând, bolnavii cu keratită obosesc uşor când lucrează mult la calculator, având dificultăţi la focalizarea imaginilor.
Cauzele ce provoacă keratita
Pe lângă expunerea prelungită a ochilor la acţiunea televizorului sau a monitorului calculatorului (despre care am discutat anterior), apariţia keratitei poate avea şi alte cauze. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt purtarea lentilelor de contact, expunerea ochilor la fumul de ţigară, la poluare sau la un mediu cu vânt sau praf (de exemplu în cazul folosirii prelungite a aerului condiţionat sau a ventilatoarelor).
Keratita se poate declanşa şi ca efect secundar al unor medicamente, precum antialergicele, anticoncepţionalele sau antidepresivele.
Femeile ajunse la menopauză pot face frecvent keratită deoarece la această vârstă modificările hormonale fac ca toate secreţiile din organism să scadă, inclusiv cele lacrimale.
Există cazuri în care apariţia keratitei este cauzată de o infecţie cu virusul herpetic, caz în care se va observa apariţia unui mic punct alb pe cornee.
Nu în ultimul rând, keratita poate fi o urmare a unor afecţini sistemice, precum lupusul, artrita reumatoidă sau sindromul Sjogren, boală caracterizată prin uscăciunea gurii, ochilor şi a altor mucoase.
Tratamentul recomandat în keratită
Sindromul ochilor uscaţi nu are, din păcate, în prezent nicio rezolvare curativă, însă simptomele sale se pot ameliora. Medicul oftalmolog poate recomanda utilizarea ochelarilor protectori ori de câte ori folosim calculatorul, curăţirea frecventă a pleoapelor cu săpunuri antibacteriene speciale sau cu picături de ochi lubrifiante (cunoscute în farmacie ca "lacrimi artificiale").
Tratamentele naturiste intervin şi ele în tratarea keratitei, medicii recomandând frecvent folosirea plantelor vederii, care s-au dovedit întotdeauna eficiente în afecţiunile ochiului. În principal se va urmări aplicarea externă la nivelul ochilor a infuziilor combinate din plante, care reduc inflamaţia, distrug agenţii infecţioşi şi calmează alergiile.
Prepararea infuziilor combinate: puneţi la macerat în 100-150 ml apă 1-2 linguriţe de pulbere de plantă uscată. Lăsaţi să stea de seara până dimineaţa, apoi filtraţi, punând lichidul de o parte. Planta rămasă se opăreşte cu o jumătate de pahar de apă clocotită, după care se lasă la răcit şi se strecoară. În final, cele două lichide se combină, obţinându-se circa un pahar de infuzie combinată, care se foloseşte pentru comprese şi spălături oculare.
- Silurul este o plantă folosită cu succes în reducerea inflamaţiilor şi roşeţei conjunctivelor oculare, dar şi a afecţiunilor oftalmologice mai grave (cum sunt conjunctivita, blefarita sau complicaţiile oculare din diabet sau din scleroza multiplă). Umeziţi o bucată sterilă de tifon în infuzia combinată de silur (preparată după reţeta descrisă anterior) şi aplicaţi pe pleoape timp de 60 de minute.
- Albăstrelele - faceţi spălături ale ochilor cu infuzia combinată din flori de plantă, la care adăugaţi o linguriţă rasă de sare. Acest remediu are o eficienţă dovedită în reducerea infecţiilor oculare, dar şi în oprirea evoluţiei hipermetropiei.
- Frunzele de corn (Cornus mas) se folosesc la fel ca albăstrelele, în cure de minim 2 luni. Planta tratează înclusiv miopia progresivă şi astigmatismul.
- Florile de muşeţel au caracter antialergic şi au un efect liniştitor în cazul ochilor obosiţi şi a durerilor de ochi şi de cap produse de suprasolicitarea intelectuală. Remediul se foloseşte sub forma compreselor aplicate pe pleoape.
- Propolisul - înainte de culcare îmbibaţi o bucată de vată în tinctura de propolis şi aşezaţi-o pe ochii dureroşi şi iritaţi. În timpul zilei puteţi folosi alifia de propolis. Tratamentul se recomandă a fi urmat timp îndelungat deoarece keratitele rămân dureroase zile întregi.
| Share on Facebook |
