| Share on Facebook |
Cancerul vezicii urinare este cea mai răspândită formă de cancer care poate apărea pe traiectul urinar. El este mai frecvent la persoanele între 50-70 ani (38 de cazuri la 100.000 persoane).
Simptomele bolnavilor cu cancer de vezică urinară
Principalul semn care caracterizează cancerul de vezică urinară este prezenţa sângelui în urină (hematurie). La început sângerările sunt intermitente, pentru ca în faza mai avansată să apară hemoragia vezicală severă. Bolnavul acuză dureri la micţiune, urinări însoţite de senzaţie de arsură şi nevoia iminentă de a urina. Toate aceste simptome pot fi însoţite şi de stări febrile pasagere, astenie, anorexie şi scădere în greutate.
Factorii favorizanţi ai bolii
Factorii de risc care pot determina apariţia cancerului de vezică urinară sunt diverşi. În primul rând s-a constatat că boala apare cel mai frecvent la persoanele în vârstă, de sex masculin şi de rasă albă. Persoanele fumătoare şi cele care lucrează foarte mulţi ani în medii profesionale riscante precum cele din industria chimică cu cauciuc, petrol, coloranţi, vopsea, textile sau anilină (un lichid uleios toxic utilizat în industria medicamentelor). De asemenea, chiar şi unele produse cosmetice folosite în saloanele de cosmetică pot favoriza apariţia acestui tip de cancer.
Alte cauze ale tumorilor vezicale sunt consumul crescut de grăsimi, carne prăjită şi alimente bogate în E-uri sau infecţiile virotice din sfera uro-genitală.
Tipurile de cancer de vezică urinară
Cancerul vezical poate fi de 3 tipuri, în funcţie de celulele din care se dezvoltă tumoarea. Cel mai frecvent tip (care apare în circa 90% din cazuri) se dezvoltă din celulele de tranziţie care se găsesc în stratul intern al vezicii, formând carcinoame celulare tranziţionale.
Tipul al doilea apare cu o frecvenţă de aproximativ 10% şi este caracterizat prin apariţia de tumori ale celulelor scuamoase (care iau naştere în peretele vezicii urinare după iritaţii sau infecţii urinare frecvente).
Al treilea tip este şi cel mai puţin întâlnit (sub 2% din cazuri) şi este reprezentat de adenocarcinoame, care se dezvoltă din celulele glandulare care sunt responsabile în mod normal de secreţia de mucus la nivelul vezicii.
Tratamentul cancerului de vezică urinară
Pacienţii trebuie să se prezinte imediat la medicul specialist oncolog dacă prezintă sânge în urină, urinări frecvente, greutatea şi durerea la urinat şi dureri în zona lombară.
Există mai multe metode de intervenţie în cazul cancerului de vezică urinară. La cei cu afecţiunea în fază incipientă nu este nevoie să se opereze vezica, durată de viaţă fiind în acest caz de peste 10 ani. În cazurile avansate se intervine prin tratament chirurgical pentru rezecţia tumorii. Cei care au fost nevoiţi să li se scoată vezica trăiesc între 3 şi 5 ani. Postoperator, unii pacienţi vor urma tratament cu chimioterapie, radioterapie cu raze X şi imunoterapie pentru distrugerea eventualelor celule canceroase rămase în vezică şi întărirea sistemului imunitar.
Tratamentul naturist reprezintă un foarte mare sprijin pentru bolnavi.
- Dieta - se va respecta un regim care urmăreşte întărirea organismului care este slăbit în urma chimioterapiei. Se va consuma multă vitamina C naturală din citrice (care împiedecă formarea celulelor canceroase). În completare se va insista pe consumul de legume cu conţinut mare în licopen, un antioxidant puternic care reduce riscul dezvoltării cancerului: sparanghel, grepfruit (în special cel roşu), roşii în salate sau sub formă de suc, ardeii roşii (în special cei copţi sau gogoşari) pentru că acestea conţin licopen. Se mai recomandă consumul zilnic a 100 ml suc de morcov, 100 ml suc de sfeclă roşie, 50 ml ceapă, 50 ml pătrunjel şi 50 ml spanac, înainte de fiecare din cele 3 mese principale.
Se va face totul pentru a se păstra greutatea cât mai aproape de limite normale, pentru ca organismul să funcţioneze cât mai uşor. În plus se cunoaşte faptul că greutatea suplimentară ajută la formarea cancerului de colon.
- Smochinele conţin o substanţă numită ficoină care are efect antineoplazic. Se recomandă să se bea 4 zile pe săptămână câte 250 ml pe zi de compot preparat din 100 g smochine uscate la 1 litru de apă, îndulcit cu miere.
- Ceaiul de pufuliţă cu flori mici stimulează imunitatea şi are efecte antitumorale asupra aparatului urinar. Preparaţi mai întâi un macerat din 4 linguriţe de pulbere la 500 ml de apă, care se lasă de seara până dimineaţa. Se filtrează şi lichidul scurs se pune într-un vas. Planta rămasă se pune la opărit cu alţi 500 ml de apă clocotită, apoi se lasă la răcit, după care infuzia rezultată se amestecă cu lichidul obţinut prin macerare. Se beau 3 căni pe zi pe stomacul gol, pe perioade îndelungate.
- Laptele de troscot este un remediu eficient. Puneţi lapte fiert peste 1 linguriţă de troscot, lăsaţi 30 de secunde, după care beţi laptele cald, cu înghiţituri mici. Se beau 3-4 căni pe zi.
- Băile de şezut sau compresele cu aburi cu coada-calului fac şi ele minuni.
- Se mai recomandă pulberea de spânz (caşete cu 1 g pe zi), ceaiuri din flori de salcie (3-4 căni pe zi), urzică-moartă, codiţa-şoricelului, splinuţă, brusture şi drăgaică. Pentru cancerul la bărbaţi se indică maceratul de stejar, iar pentru femei maceratul de măr, băute în 3-4 reprize pe zi.
| Share on Facebook |
